Ce este stresul si cum sa il gestionezi

Stresul este un sentiment natural de a nu putea face fata cerintelor si evenimentelor specifice. Cu toate acestea, stresul poate deveni o afectiune cronica daca o persoana nu ia masuri pentru a o gestiona.

Aceste cerinte pot proveni din munca, relatii, presiuni financiare si alte situatii, insa orice lucru care reprezinta o provocare reala sau perceputa sau o amenintare pentru bunastarea unei persoane poate provoca stres.

Stresul poate fi un motivator si poate fi chiar esential pentru supravietuire. Mecanismul de lupta sau de zbor al corpului ii spune unei persoane cand si cum sa raspunda pericolului. Cu toate acestea, atunci cand organismul se declanseaza prea usor sau exista prea multi factori de stres la un moment dat, acesta poate submina sanatatea mentala si fizica a unei persoane si poate deveni daunatoare.

Ce este stresul?

Stresul este apararea naturala a organismului impotriva pradatorilor si a pericolului. Acesta provoaca organismul sa inunde cu hormoni care ii pregatesc sistemele pentru a se sustrage sau a se confrunta cu pericol. Oamenii se refera la acest lucru ca mecanism de lupta sau de zbor.

Atunci cand oamenii se confrunta cu o provocare sau amenintare, ei au un raspuns partial fizic. Corpul activeaza resurse care ajuta oamenii sa ramana si sa infrunte provocarea sau sa ajunga la siguranta cat mai repede posibil.

Corpul produce cantitati mai mari de substante chimice cortizol, epinefrina si norepinefrina. Acestea declanseaza urmatoarele reactii fizice:

  • cresterea tensiunii arteriale
  • pregatirea musculara sporita
  • transpiratie
  • vigilenta

Toti acesti factori imbunatatesc capacitatea unei persoane de a raspunde unei situatii potential periculoase sau provocatoare. Norepinefrina si epinefrina provoaca, de asemenea, un ritm cardiac mai rapid.

Factorii de mediu care declanseaza aceasta reactie se numesc factori de stres. Exemple includ zgomote, comportament agresiv, o masina in viteza, momente infricosatoare in filme sau chiar iesirea la o prima intalnire. Sentimentele de stres tind sa creasca in tandem cu numarul de stresori.

Potrivit American Psychological Association (APA) e sondajul anual de stres in 2018, nivelul mediu de stres din Statele Unite au fost de 4,9 pe o scara de la 1 la 10. Studiul a constatat ca cele mai multe factorii de stres comune au fost ocuparea fortei de munca si bani .

Efecte fizice

Stresul incetineste unele functii corporale normale, cum ar fi cele pe care sistemele digestive si imune le indeplinesc. Corpul isi poate concentra apoi resursele asupra respiratiei, fluxului de sange, vigilenta si pregatirea muschilor pentru utilizare brusca.

Corpul se schimba in urmatoarele moduri in timpul unei reactii de stres:

  • tensiunea arteriala si pulsul cresc
  • respiratia accelereaza
  • sistemul digestiv incetineste
  • activitatea imunitara scade
  • muschii devin mai incordate
  • somnolenta scade din cauza unei stari de alerta crescute

Modul in care o persoana reactioneaza la o situatie dificila va determina efectele stresului asupra sanatatii generale. Unele persoane pot experimenta mai multi stresori la rand sau simultan fara ca acest lucru sa conduca la o reactie severa la stres. Altii pot avea un raspuns mai puternic la un singur stresor.

Un individ care se simte de parca nu are suficiente resurse pentru a face fata, va avea probabil o reactie mai puternica care ar putea declansa probleme de sanatate. Stresorii afecteaza indivizii in moduri diferite.

Unele experiente pe care oamenii le considera in general pozitive pot duce la stres, cum ar fi sa aiba un copil, sa plece in vacanta, sa se mute intr-o casa mai buna si sa obtii o promovare la locul de munca.

Motivul pentru aceasta este ca acestea implica de obicei o schimbare semnificativa, efort suplimentar, noi responsabilitati si o nevoie de adaptare. De asemenea, acestia necesita adesea o persoana sa faca pasi in necunoscut.

O persoana poate astepta cu nerabdare un salariu crescut in urma unei promotii, de exemplu, dar se intreaba daca se poate ocupa de responsabilitatile suplimentare.

Un raspuns persistent negativ la provocari poate avea un efect negativ asupra sanatatii si fericirii.

De exemplu, o revizuire din 2018 a studiilor a gasit asocieri intre stresul legat de munca si bolile coronariene. In ciuda acestui fapt, autorii nu au putut confirma mecanismele exacte prin care stresul provoaca boli coronariene.

Alte literaturi au aratat ca persoanele care percep stresul ca avand un efect negativ asupra sanatatii lor pot avea un risc mai mare de boli coronariene decat cei care nu.

Cu toate acestea, a fi mai alert la efectele stresului poate ajuta o persoana sa o gestioneze mai eficient si sa faca fata mai bine.

Tratament

Tratamentul include auto-ajutor si, atunci cand o afectiune de baza provoaca stres, anumite medicamente.

Terapiile care pot ajuta o persoana sa se relaxeze includ aromaterapia si reflexoterapia.

Unii furnizori de asigurari acopera acest tip de tratament. Cu toate acestea, este important ca oamenii sa verifice acoperirea cu furnizorul lor inainte de a urma acest tratament. Cunoasterea detaliilor despre un potential tratament poate ajuta la prevenirea adaugarii la orice stres continuu.

De obicei, medicii nu vor prescrie medicamente pentru a face fata stresului, cu exceptia cazului in care trateaza o boala de baza, cum ar fi depresia sau o tulburare de anxietate.

In astfel de cazuri, ei pot prescrie un antidepresiv . Cu toate acestea, exista riscul ca medicatia sa mascheze doar stresul, decat sa ajute persoana sa se descurce cu aceasta. Antidepresivele pot avea si efecte adverse si pot agrava unele complicatii ale stresului, cum ar fi libidoul scazut .

Dezvoltarea strategiilor de combatere inainte ca stresul sa devina cronic sau sever poate ajuta un individ sa gestioneze noi situatii si sa isi mentina sanatatea fizica si psihica.

Persoanele care sufera deja un stres coplesitor ar trebui sa solicite asistenta medicala.

Exercitarea periodica poate ajuta la gestionarea stresului.

Oamenii pot constata ca urmatoarele masuri de stil de viata ii pot ajuta sa gestioneze sau sa previna sentimentele de a fi coplesite.

Exercitiu: O revizuire sistematica a studiilor din anul 2018 a constatat ca exercitiile fizice pot reduce tulburarile de memorie la subiectii cu stres, desi studiile asupra oamenilor sunt necesare pentru a confirma acest lucru.

Reducerea aportului de alcool, droguri si cofeina: Aceste substante nu vor ajuta la prevenirea stresului si pot inrautati.

Nutritie: O dieta sanatoasa, echilibrata, care contine o multime de fructe si legume poate ajuta la mentinerea sistemului imunitar in momentele de stres. O dieta saraca poate duce la starea de sanatate si stres suplimentar.

Managementul prioritar: Poate ajuta sa petreci putin timp organizand o lista de activitati zilnice si concentrandu-te pe sarcini urgente sau sensibile la timp. Oamenii se pot concentra apoi pe ceea ce au finalizat sau au indeplinit pentru ziua respectiva, mai degraba decat pe sarcinile pe care inca nu le-au indeplinit.

Timpul: Oamenii ar trebui sa rezerve un timp pentru a-si organiza programele, pentru a se relaxa si pentru a-si urmari propriile interese.

Respiratia si relaxarea: meditatia, masajul si yoga va pot ajuta. Tehnicile de respiratie si relaxare pot incetini ritmul cardiac si promoveaza relaxarea. Respiratia profunda este, de asemenea, o parte centrala a meditatiei mindfulness.

Comunicare: Impartasirea sentimentelor si preocuparilor cu familia, prietenii si colegii de serviciu poate ajuta o persoana „sa renunte la aburi” si sa reduca sentimentele de izolare. Alti oameni pot fi in masura sa sugereze solutii neasteptate si viabile pentru stres.

Recunoasterea semnelor: O persoana poate fi atat de nelinistita de problema care provoaca stresul incat nu observa efectele asupra corpului sau. Este important sa fiti atenti la orice schimbare.

Observarea semnelor si simptomelor este primul pas pentru a lua masuri. Persoanele care se confrunta cu stresul de munca din cauza unor ore lungi pot avea nevoie sa „faca un pas inapoi”. S-ar putea sa fie momentul sa-si revizuiasca practicile de lucru sau sa discute cu un supraveghetor despre gasirea unor modalitati de a reduce sarcina.

Majoritatea oamenilor au o activitate care ii ajuta sa se relaxeze, cum ar fi citirea unei carti, mersul la plimbare, ascultarea muzicii sau petrecerea timpului cu un prieten, persoana iubita sau un animal de companie. Alaturarea la un cor sau la o sala de gimnastica ajuta unii oameni sa se relaxeze.

APA incurajeaza oamenii sa dezvolte retele de sprijin social, de exemplu, vorbind cu vecinii si altii din comunitatea locala sau sa se alature unui club, organizatii caritabile sau organizatii religioase.

Cei care se simt adesea ca si cum nu au timp sau energie pentru hobby-uri, ar trebui sa incerce unele activitati noi placute, care sa le faca sa se simta bine. Oamenii pot apela la reteaua lor de sprijin daca au nevoie de idei.

A face parte dintr-un grup poate reduce riscul dezvoltarii stresului si poate oferi sprijin si ajutor practic atunci cand apar circumstante provocatoare.

Persoanele care considera ca stresul le afecteaza viata de zi cu zi ar trebui sa solicite ajutor profesional. Un medic sau un specialist in psihiatrie poate ajuta adesea, de exemplu, prin instruirea in managementul stresului.

Tehnici de gestionare a stresului

Managementul stresului va poate ajuta prin:

  • indepartarea sau schimbarea sursei de stres
  • modificarea modului in care o persoana priveste un eveniment stresant
  • scaderea efectelor pe care le poate avea stresul asupra organismului
  • invatarea unor modalitati alternative de a face fata

Terapia de management al stresului urmareste una sau mai multe dintre aceste abordari.

Oamenii isi pot dezvolta tehnicile de gestionare a stresului folosind carti de auto-ajutor sau resurse online. In mod alternativ, pot participa la un curs de management al stresului.

Un consilier sau psihoterapeut poate conecta o persoana care are stres cu cursuri de dezvoltare personala sau sesiuni de terapie individuala si de grup.