Stresul este, în mod natural, o reacție a organismului la presiuni externe. Însă atunci când devine cronic, prezent zilnic, pe termen lung, fără perioade reale de recuperare, efectele asupra corpului sunt profunde, mai ales asupra inimii. Studiile arată că stresul prelungit poate declanșa sau agrava afecțiuni cardiovasculare, de la hipertensiune la infarct miocardic.
Într-o lume în care ritmul alert a devenit normă, tot mai mulți oameni se apropie periculos de zona gri dintre burnout și boală de inimă, spun specialiștii CorePrime, clinică de cardiologie din București.
Cum acționează stresul cronic asupra inimii?
Pe termen scurt, stresul activează răspunsul „luptă sau fugi”: crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de adrenalină. Este un mecanism util în situații limită. Însă când corpul rămâne blocat prea mult timp în această stare de alertă, apar consecințele fiziologice:
- tensiune arterială persistent ridicată (hipertensiune);
- inflamație sistemică ce favorizează ateroscleroza;
- dezechilibre hormonale, inclusiv cortizol crescut pe termen lung;
- aritmii sau palpitații frecvente;
- risc crescut de infarct, AVC sau insuficiență cardiacă.
Stresul cronic devine astfel un „ucigaș tăcut”, adesea ignorat sau minimizat, dar care poate afecta inima la fel de mult ca o alimentație nesănătoasă sau fumatul.
Burnout-ul: semnalul de alarmă ignorat
Burnout-ul nu mai este doar un termen din vocabularul corporatiștilor. Este o stare reală, recunoscută oficial ca sindrom medical, caracterizată prin: epuizare fizică și psihică profundă, cinism sau detașare față de muncă, scăderea performanței și a capacității de concentrare, tulburări de somn și digestie, dureri inexplicabile sau disconfort toracic.
Dincolo de afectarea calității vieții, burnout-ul este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Specialiștii CorePrime trag un semnal de alarmă: este nevoie de evaluare medicală nu doar psihologică, ci și cardiologică, mai ales dacă simptomele se prelungesc.
Specialiștii CorePrimeîi sfătuiesc pe cei care resimt simptome de epuizare constantă, oboseală cronică, palpitații sau dureri în piept să nu ignore semnele corpului. Chiar și în lipsa unui istoric medical semnificativ, stresul poate destabiliza funcția cardiacă, mai ales în rândul persoanelor active profesional.
O evaluare cardiologică completă, cu electrocardiogramă, ecografie cardiacă și, dacă este cazul, test de efort, poate identifica din timp orice modificare care necesită intervenție. În multe cazuri, pacienții descoperă că disconfortul nu era „doar stres”, ci expresia unei afecțiuni cardiace incipiente.
Cum ne putem proteja inima în fața stresului?
Pe lângă intervențiile medicale, este esențială și reechilibrarea stilului de viață:
- somn regulat și odihnitor (minim 7h pe noapte);
- mișcare zilnică: exercițiile fizice reduc tensiunea și eliberează endorfine;
- pauze reale în timpul programului de lucru;
- alimentatie echilibrată, cu reducerea consumului de cafeină și zahăr;
- practici de reglare emoțională: respirație conștientă, meditație, terapie.
Recomandarea generală este simplă: dacă simți că ritmul vieții te depășește, cere sprijin. Înainte ca inima să strige după ajutor.
În cadrul Clinicii CorePrime, pacienții pot beneficia de consulturi cardiologice personalizate, axate nu doar pe tratamentul bolii, ci și pe prevenirea riscurilor. Printr-o abordare modernă, centrată pe pacient, CorePrime oferă sprijin real persoanelor aflate în perioade de suprasolicitare fizică și emoțională.
Cardiologia modernă nu mai înseamnă doar tratament după apariția simptomelor, ci și intervenție preventivă, educație și susținere pentru echilibrul pe termen lung.
Stresul cronic nu este doar o problemă emoțională. Este un factor medical cu impact direct asupra inimii. Burnout-ul, oboseala și tensiunea constantă trebuie privite ca semnale de alarmă. Cu sprijinul unor specialiști în cardiologie și printr-un stil de viață conștient, sănătatea cardiovasculară poate fi protejată, chiar și în cele mai aglomerate perioade din viață.
