Sa presupunem ca iesi la cina pentru o reuniune mult asteptata cu membrii familiei tale. Serverul trece prin meniuri si se intoarce 10 minute mai tarziu pentru a va anula comenzile. In acest moment, va intrebati in tacere daca acea ruda a voastra care intotdeauna intarzie sa decida despre ceva va sustine intregul proces de comanda.
Adevarat pentru a forma, aceasta ruda relativa se refera la comanda fripturii sau a pestelui spada. Serverul incearca din rasputeri sa ramana politicos, dar puteti simti iritarea cladirii. In cele din urma, ruda face o alegere, dar esti sigur ca totul se va repeta pentru cursul de desert.
A fi ambivalent cronic poate parea a fi o calitate dezadaptativa, daca nu iritanta. Oamenii care nu isi pot lua hotararea nu numai ca iau mult timp pentru a lua o decizie, la fel ca in scenariul restaurantului, dar, de asemenea, nu se poate avea incredere ca vor respecta un anumit curs de actiune. Stiind ca acesti oameni se confrunta cu angajamente aparent minore, veti fi mai putin probabil sa va simtiti increzatori ca vor continua cu actiunea. Aceeasi ruda s-ar putea oferi sa cumpere un cadou de nastere pentru unul dintre tinerii veri ai tai, dar ai prefera sa-l iei singur, pentru ca cel putin atunci stii ca va fi ingrijit la timp.
Asa cum s-a subliniat intr-un nou studiu realizat de Iris Schneider si colegii Universitatii din Koln (2021), ,,Ambivalenta se afla in centrul multor subiecte la care oamenii tin foarte mult”. Chiar daca poti fi un tip destul de decisiv de persoana, poti pastra totusi sentimente mixte cu privire la oamenii din viata ta, de la partenerul tau romantic pana la ruda respectiva nehotarata. Cercetarile anterioare pe care le citeaza cercetatorii germani arata ca exista o gama larga de sentimente ambivalente pe care oamenii le pot avea, de la iubirea sau ura vegetarianismului pana la un eveniment de viata aparent pozitiv, cum ar fi absolvirea facultatii.
Care sunt beneficiile posibile ale ambivalentei?
Desi ambivalenta are de obicei conotatii negative, Schneider si colegii ei de cercetare propun ca pot exista unele beneficii concrete. Oamenii care privesc ambele parti ale fiecarei probleme pot face alegeri mai bune si pot fi mai exacti pana cand iau in cele din urma o decizie.
Luati in considerare indecizia acelei rude cu privire la ce fel principal sa comandati. Echilibrarea unor factori precum alegeri sanatoase, pret si metoda de preparare poate duce in cele din urma la o selectie mai buna decat o graba pentru a obtine tot ceea ce este primul pe lista de posibile intrari. De cate ori ati fost dezamagit atunci cand ajunge propriul fel de mancare principala si va dati seama ca ati facut o alegere gresita fiind prea grabit?
Autorii cred ca calitatea indeciziunii reprezinta o dispozitie sau o trasatura stabila a personalitatii . Oamenii se pot confrunta ocazional cu o alegere dificila care ii determina sa echilibreze argumentele pro si contra, cum ar fi o pozitie cu privire la o problema sociala controversata. Cu toate acestea, analiza lui Schneider si colab. A studiilor anterioare a sugerat ca exista o consistenta remarcabila intre diferite decizii atitudinale in masura in care oamenii vacileaza. Ambivalenta ,,trasatura”, cu alte cuvinte, depaseste ambivalenta ,,de stare” sau situationala in functie de cadrul lor.
Tendinta ambivalenta a oamenilor de a-i judeca pe altii
Folosind paradigme psihologice sociale bine cunoscute care implica perceptia persoanei, Schneider si coautorii sai au investigat daca calitatea decizionala mai buna a oamenilor ambivalenti le-ar oferi un avantaj atunci cand vine vorba de a judeca comportamentul altor oameni. Cantarirea lor de ambele parti ale unei probleme le-ar ajuta sa fie mai putin probabil sa cedeze locul unei potentiale partiniri ?
Luati in considerare o situatie in care vedeti pe cineva calcand peste o coaja de banana, un exemplu pe care autorii il folosesc pentru a explica rationamentul lor. Aceasta situatie, un clasic in comedie, te duce sa formezi o judecata a nefericitei victime. Majoritatea oamenilor vor presupune automat ca persoana respectiva este neindemanatica, din cauza a ceea ce se numeste prejudecata prin corespondenta . Cand vezi pe altcineva implicat intr-un comportament, ai tendinta de a atribui acel comportament propriilor calitati ale persoanei. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu luati in considerare realitatea situatiei si ca aproape oricine ar aluneca pe un astfel de pericol evident de declansare.
Opusul se intampla atunci cand judecati propriul comportament in care utilizati situatia ca explicatie pentru ceva ce ati facut. In tendinta de auto-servire , incercati sa va vedeti cat mai favorabil posibil. Astfel, daca ati fi aterizat pe podea cand ati alunecat pe coaja respectiva, ati atribui, fara indoiala, rezultatul nu stangaciei voastre proprii, ci prezentei coajei de banana.
Aceste partiniri in atributii, asa cum Schneider si colab. explica, poate fi cuantificata ca ,,diferenta de forta intre atributiile interne si externe”. Oamenii saraci in ambivalenta ar trebui sa aiba rapid atributii extreme atunci cand judeca comportamentele in comparatie cu judecarea lor. Dimpotriva, extrem de ambivalent ar trebui sa poata vedea ambele parti ale situatiei si sa ajunga la un set mai echilibrat de atributii.
Testarea beneficiilor ambivalentei
Numarul mare de cercetari privind prejudecatile de perceptie a persoanelor le-a oferit cercetatorilor masuri bine stabilite pentru a testa prezicerea ca extrem de ambivalent ar judeca comportamentele intr-un mod impartial. In primul rand, totusi, vedeti cum ati inscrie la testul pe care autorii l-au folosit pentru a masura ambivalenta trasaturilor. Evaluati fiecare articol pe o scara de la 1 (nu se aplica la mine) la 7 (se aplica puternic la mine).
Oamenii ambivalenti sunt mai rationali, dar cu ce pret?
Trecand acum la rezultate, dupa cum au prezis autorii, persoanele cu un nivel mai mare de ambivalenta au fost mai putin susceptibile sa cada prada oricarei partiniri atributionale. In ambele paradigme de perceptie a persoanei, cei care au obtinut un scor ridicat pe ambivalenta au evitat judecatile extreme de-a lungul dimensiunii intern-externe, desi oarecum mai putin pentru auto-servire decat conditia de corespondenta.
Reflectand asupra descoperirilor lor, autorii sugereaza ca motivul pentru care oamenii ambivalenti sunt mai putin prada partinirii este ca ,,ambivalenta duce la prelucrarea mai larga si incorporarea diverselor perspective”. Oamenii cu ambivalenta ,,vad lumea nu doar ca fiind buna sau rea, ci mai amestecata si mai plina de opozitie evaluativa”.
Din pacate, totusi, poate exista un cost care vine impreuna cu aceasta evaluare mai echilibrata a lumii. O decizie rapida poate fi echivalentul mental al scoaterii bandajului de pe o rana fara a ezita. Poate fi dureros, dar reusesti cu asta. Pentru ambivalentii cronici, incapacitatea de a rezolva conflictul poate duce la tensiune, ingrijorare si o stare generala de spirit negativa, asa cum sugereaza autorii.
S-ar putea sa va puneti intrebarea daca este mai bine sa luati o decizie inteleapta decat una care este rapida. La urma urmei, persoanelor care stau in jurul mesei nu le pasa in mod deosebit cat de inteleapta este alegerea cineva cu cineva, atata timp cat se face in timp util. Schneider si colab. descoperirile sugereaza ca, probabil, decizia cu adevarat inteleapta ia in considerare nu numai bilantul pro si contra, ci si contextul mai larg si capacitatea de a ,,citi sala”.
